…

de ce te incapatianezi? de ce nu te maturzezi odata?

zilele trec si nu inveti nimic…

la naiba cu dorintele tale stupide…

de ce nu inveti ca nu e nu, si niciodata nu va fi da..

ca negrul e negru, albul e alb si griul nu exista decat in lumea ta!!!

prostii de copil.

cerul nu e intotdeauna senin iar daca e, nu te bucura prea mult.

norii sunt pe aproape…

blestemul vietii…

fierastrau cu trei randuri de dinti, lucios si ascutit…rece si precis….refuzuri

respingeri, vise frumoase spulberate de zorii zilei…

trezeste-te!

degeaba plangi, degeaba iti ascunzi lacrimile…nu iti folosesc la nimic. la nimic!

lumea asta e satula de …. e satula de lacrimi….si tu ar trebui sa fii!

hai, sus! gata cu joaca..inca un pas, inca unul si poate o sa uiti

o sa uiti ce ai dorit…o sa uiti ce ai visat…

inca un pas si o sa traiesti intr-o lume de sah….

in care tu nu esti decat pionul deciziilor altora

pote chiar si ale tale.

esti in prima linie,

pe alb sau negru.

curcubeu

statea linistita in fata oglinzii….urma cu pensula data prin rosu conturul delicat al buzelor. incet, cu mare atentie….

lumea toata era concentrata in acea miscare, mangaind usor buza superioara, apoi pe cea inferioara….inca incerca un termurat al mainilor… oare or sa observe? termina cu buzele, apoi se ridica de pe scaunul toaletei, facu un pas inapoi si se privi cu atentie…

“parca nu ar fi suficient..inca putin fond de ten ar mai trebui….apoi niste pudra….si poate o sa am noroc… cu gatul o rezolv usor, esarfa asta este perfecta…” isi infasura in jurul gatului inalt esarfa de matase albastra primita de la el…”era parca prima zi de vacanta….cerul barcelonei era impecabil…apoi el a zarit esarfa asta agatata la o taraba si intr-un gest nebun a furat-o…nu ca nu ar fi avut bani, ci doar de dragul momentului….niciodata sa nu primesti cadou un lucru furat…aduce ghinion…..prea tarziu acum au trecut ani….” machiajul parca nu e destul…inca se mai zareste chipul tulburat si ravasit…pata vanata de sub ochi intuneca jumatatea dreapta a fetei…de ce a trebuit sa faca asta? de ce nu a putut sa taca din gura? pana la urma e liber sa faca ce vrea….numai ca ea se pare ca nu….si tocmai in seara asta? la naiba…daca tablourile sunt vesele si pline de culoare asa ar trebui sa fie si artistul…da! ha, cum de nu m-am gandit la asta pana acum?

si intr-o miscare a insfacat cutia cu farduri….a ales cele mai aprinse culori: verde, albastru, rosu, portocaliu, violet si a inceput cea mai importanata pictura a galeriei….o sa spuna lumea ca am innebunit! el nu mai conteaza ce o sa spuna…nu ma mai intereseaza.

in cateva minute chipul ii era acoperit de toate culorile curcubeului….pentru o clipa uita, si zambi…dar nu putu duce zambetul pana la capat…o durere ascutita o strabatu pana in suflet….se prebusi descurajata pe coltul patului…”nu o sa mearga…nu o sa mearga..isi spuse descurajata…”.sigur o sa fie si el acolo, sigur o sa fie vesel si luminos asa cum numai el stie sa fie….iar cand o sa ma vada asa….dar important este sa ma vada, sa vada ca nu m-a dat gata asa de usor..hm, ticalosul….forta impotriva dreptatii….hai gata, ce a fost, a fost si nu o sa se mai repete…repete…re…pete..pete..doar asta a fost capabil sa lase in urma…pete pe fata mea, dar o sa treaca…si cand or sa treaca, o sa fie istorie…”

se facea ca…

se facea ca eram intr-un oras, cu laura…era senin si noi ne plimbam pe strazi, fara vreo tinta anume…erau garduri inalte, din fier forjat, statui cu sulitele indreptate spre cer…dintr-o data a pornit sa adie vandul, apoi din ce in ce mai tare… si atunci a inceput ploaia…cu oameni..ploua cu oameni…mi-am dat seama catrebuie sa ne adapostim…oamenii sunt grei si daca iti pica unul in cap, mai ales de la inaltime,nu prea ai sanse sa scapi intreg…unii picau pe strada, si ramaneau acolo, lati..altii ramaneau infpti in gardurile inalte de fier forjat…sau in statuile cu sulitele indreptate spre cer….trebuie sa fi fost vreo tornada pe undeva, care a adunat oamenii, iar acum le da drumul peste acest oras…cel mai sigur lucru era sa ma lipesc de un gard mai inalt decat mine…nu imi era mila de ei…unii sangerau…aveau haine colorate…ploua…pe unii ii impingeam cu mainile daca erau deasupra mea…trebuia sa ma feresc…apoi m-am trezit